Cred că unul dintre lucrurile cele mai importante pe care trebuie ca bebeluşul sau copilul să şi le însuşească este respectul. Respectul faţă de alţi oameni, faţă de animale, faţă de lucruri şi bineînţeles, faţă de natură, de mediul înconjurător. Este de la sine înţeles că un copil de un an nu o să înţeleagă el cât de mult dăunează plasticul, spre exemplu, însă îl putem învăţa că anumite lucruri pe care le facem ajută. Mai mult, odată cu aceste încercări de a deveni verzi, educăm copilul într-o manieră sănătoasă şi îi dăm de mic o direcţie. Va vedea la noi, va înţelege în timp şi va aplica ceea ce vede. O să i se pară firesc să pună separat plasticul, pentru că aşa a văzut la noi mereu. Suntem un exemplu, nu uitaţi!

Sunt conştientă că un singur om nu va putea schimba lumea, însă dacă fiecare mamă şi-ar învăţa copiii să fie verzi şi să iubească mediul înconjurător, lucrurile s-ar schimba. Dacă ne-am face fiecare partea, noi, ca adulţi, iar mai apoi copiii noştri, cu siguranţă vom vedea schimbări!

Aşadar, vă voi scrie astăzi câteva lucruri pe care le facem noi pentru a proteja mediul.  Pe AdinaArustei veţi găsi şi alte idei (serios, mi-am luat angajamentul de a deveni verde anul acesta) prin care putem proteja mediul, însă acum mă axez pe cele care implică şi vizează şi copilul.

1. Dacă o întrebi pe Fundiţă dacă vrea să mergem cu maşina la creşă, va strâmba un pic din nas. Asta pentru că ea este învăţată să meargă pe jos (cu mine) sau cu trotineta/bicicleta cu tatăl ei. E amuzant să mergi cu trotineta, serios! Iar cu bicicleta a făcut cunoştinţă de pe la şapte-opt luni. Încă avem montat pe ghidon scaunul de bicicletă, deşi probabil în primăvară vom trece la cel de spate.
De asemenea, în loc să mergem cu maşina undeva, mergem cu metroulllllllllll, mami!! Yuhuuuu! Bineînţeles, unde ne permite situaţia. Nu este o ruşine să mergi cu transportul în comun, iar eu nu vreau să o învăţ să pună fundul în maşină pentru un drum de 10 minute. Nop. Avem alternative şi gândiţi-vă cât de multe flori poţi culege până la creşă!

2. De fiecare dată când ne spălăm pe dinţi sau pe mâini, apa este oprită. NU, apa nu curge continuu. I-am explicat mereu de ce şi pur şi simplu îi reaminteam că apa se consumă inutil. La bunici i-am arătat apometrele şi i-am explicat că nu mai avem bani să cumpărăm fructe dacă apa va curge. În loc să cumpărăm fructe, trebuie să dăm banii la apă. La noi funcţionează mereu treaba asta cu „în loc să…”.
Găsiţi o explicaţie pentru vârsta copilului şi puneţi placa de fiecare dată. Nu îi daţi peste mână dacă lasă robinetul deschis. Explicaţi-i iar motivele!

3. Stingem lumina din camere atunci când nu suntem acolo. Da, stingem şi instalaţia bradului dacă nu suntem în sufragerie.

4. Când o apucă marea creativitate, ei bine, avem tot felul de foi imprimate pe o parte. Ghici ce? Cealaltă parte este albă, deci poate desena pe ea până se plictiseşte! Când va mai creşte mă gândeam să îi iau o tablă. Însă până atunci, reciclăm în acest mod hârtia, agende rămase necompletate etc.

Cum protejăm mediul – sfaturi practice pentru mămici

5. Cumpăr sau primesc cu drag hăinuţe şi lucruşoare purtate de alţi copii. Nu că nu mi-aş permite, dar să fim serioşi: voi câte haine noi, cu etichetă, aţi găsit la ultima curăţenie? Sau câte hăinuţe nu aţi purtat de la fraţii mai mari? Mulţumim verioşoarelor pe această cale, apropo!
În acest sens, încerc să mă temperez şi să nu mai cumpăr atâtea haine. Off, şi cât de greu mi-e, la ce imprimeuri frumoase au unele!

6. Încerc să aleg cât mai puţin plastic. Singurele jucării din plastic pe care le-am cumpărat eu sunt Lego, însă în rest am primit. Aleg, în schimb, jucării de lemn, atât pentru ea, cât şi pentru a le oferi cadou.
Aici includ şi jucăriile din material – tocmai am cusut mâinile unei păpuşi. Sau mai bine jucăm cu aluat, orez, boabe – aţi văzut de-a lungul timpului ce activităţi mai facem împreună.

7. Am alăptat. Pe lângă zecile de beneficii pentru sănătatea şi dezvoltarea copilului, am scutit bani şi plastic. Mult plastic. A fost alegerea mea dacă să alăptez sau nu. Serios, puteam să zic că nu – ia să facă alţii biberoane în miez de noapte, cât eu mă întorc pe altă parte!

8. Folosesc oliţă portabilă. În loc de şapte oliţe, câte una în fiecare cameră, am una şi bună. Care poate fi pusă şi la pachet, mulţumesc. Mi-a fost de real ajutor în avion şi în deplasări.
Din păcate, nu am putut folosi scutece reutilizabile.

9. Reciclăm. Punem separat sticlele de plastic, de sticlă, plasticul etc. Mergem mereu la ghenă împreună: eu cu sacul cu gunoi menajer, ea cu câte o sticlă pe care o pune separat. La noi se sortează (sau cel puţin noi le ducem separat şi sunt preluate separat), aşa că Fundiţa vede că nu punem claie peste grămadă. Avem două coşuri de gunoi la bucătărie.

10. Nu aruncăm mâncarea! Desfaci mandarina? Ok, o desfaci doar dacă o mănânci. Te rog să te gândeşti bine şi să îmi spui dacă vrei să mănânci mandarina sau vrei doar să ne jucăm. De cele mai multe ori funcţionează. Uneori îmi mai rămân mie două-trei felii.
Cu mâncarea nu ne jucăm. La masă mâncăm. Dacă nu mai mâncăm, nu aruncăm pe jos mâncarea. Am terminat, ne dăm jos de la masă. Cam aşa s-ar traduce una dintre cele 19 sfaturi pentru ca bebeluşul să mănânce mai bine pe care le-am aplicat de când am început autodiversificarea. I le-am reamintit la fiecare masă şi să ştiţi că acum la 2 ani şi jumătate se văd roadele.

Acestea sunt primele zece idei prin care putem proteja mediul pe care le-am scris, însă am muuuulte de povestit pe subiect. Împreună putem schimba ceva! Trebuie doar să încercăm şi uşor-uşor ni se va părea ceva firesc. Vor mai urma astfel de articole, mai detaliate chiar!

Voi ce faceţi pentru a proteja mediul? Cum îi implicaţi pe cei mici?

Cu zâmbet să vă fie ziua!