În ultima perioadă am văzut multe discuţii pe tema alăptării. Că de ce nu se alăptează mai mult, că de ce se alăptează doar o lună, că de ce două, că de ce nu nouă, că de ce se completează cu lapte praf, că de ce de ce de ce. Taberele sunt împărţite; fiecare are câte o părere pe care ţine neapărat să şi-o exprime atunci când vede o viitoare mămică sau o mămică, în general. Eu vreau să vă scriu astăzi despre cum am reuşit eu să alăptez în condiţiile în care am întâlnit multe persoane care mi-au spus diverse lucruri referitoare la asta (le voi detalia mai jos). Dacă m-aş fi luat după unii şi după alţii, nu aş mai fi alăptat azi. Şi asta e foarte trist! Haideţi să începem să depănăm firul poveştii mele legată de alăptare şi să numim cele 14 lucruri pe care trebuie să le ignori dacă vrei să alăptezi.
Mi-am dorit foarte mult să alăptez – despre alăptarea după naşterea prin cezariană v-am povestit deja, precum şi despre problemele întâmpinate şi cum le-am făcut faţă (răni, ragade etc). După ce am trecut de aceste piedici şi fetiţa a început să sugă exclusiv la sân, m-am liniştit. Îmi era aşa de drag să o văd cu ochii ei mari şi cu guriţa ţocăind de zor. Însă de cum a mai crescut şi-am început să ieşim în lume, am auzit tot felul de remărci menite doar să mă descurajeze în a alăpta mai departe. Iată aşadar 14 lucruri pe care trebuie să le ignori dacă vrei să alăptezi – pe cele pe care am reuşit să mi le amintesc:
- Laptele tău e de acum apă chioară… Ia pune într-un pahar şi vezi cum se separă! O să te convingi!
Serios? Dacă eu o văd că se satură, adoarme, ia bine în greutate, e vioaie, umple scutece, cum să îmi spui aşa ceva? De mii de ani, mamele alăptează. Păi dacă după trei-patru luni de viaţă ale lui bebe, laptele lor ar fi devenit apă chioară, oare cum am mai fi rezistat ca specie?! Corpul meu ştie ce lapte îi trebuie bebeluşului meu, aşa că îl produce fix pe acela!
Da, în pahar voi vedea că grăsimea se adună la suprafaţă. Voi vedea şi că laptele matern poate avea culoare diferită de la o săptămână la alta (colostrul, de pildă, e mai gălbui, iar mai apoi laptele devine mai alb). Şi ce e cu asta? Nu îşi pierde din proprietăţi! - Auzi, dar să te speli neapărat pe sâni cu apă şi săpun înainte şi după fiecare alăptat.
Nu o să fac asta, pentru că nu înţeleg de ce ar trebui! Laptele matern e steril şi protejează bebeluşul împotriva infecţiilor. Orice săpun folosit local în exces nu îşi are locul, pentru că elimină uleiurile care protejează sfârcul. Eventual aplicată lanolină după spălare cu apă în caz de probleme. Saaaaau dacă vrei neapărat săpun, ia unul extrem de blând, natural şi nu îl folosi la fiecare spălare. - Lapte, lapte, lapte. Da’ dă-i şi un pic de apă sau ceiuţ!
Nu, nu şi iar nu. Până la şase luni, vreau să o alăptez exclusiv. Aşa m-a sfătuit pe mine Organizaţia Mondială de Sănătate. Scrie negru pe alb: Laptele conţine toţi nutrienţii necesari! O să aibă timp de apă şi de cocktail-uri după aia. Iar ceaiul… ce aport are? Se recomandă doar în scop terapeutic.
- Aoleu, dar stai numai cu copilul în braţe, la sân. O să se înveţe, o să vezi tu ce răsfăţată va fi! Pune-o o dată la trei ore, că doar la spital aşa îl hrăneaţi, maică!
Clar, persoana asta nu a auzit despre alăptat la cerere. Oare dacă ei i-aş da apă urmând o schemă stabilită de unii, cum ar fi? Cum putem vorbi de un program pentru un copilaş de câteva săptămâni, luni de viaţă? Cât despre ţinutul în braţe, bebeluşul simte nevoia de apropiere, vrea să simtă căldura mamei, să o atingă. De asta vrea în braţe, oameni buni.
Un copil nu ştie să pună la cale planuri diabolice pentru a te manipula. Tu eşti pur şi simplu oaza lui de bucurie, de linişte, de calm, eşti ceea ce cunoaşte pe lumea asta. Aşa că plânge, pentru că vrea acolo, unde-i bine şi cald.
Iar pe măsură ce va creşte, te asigur că nu va mai vrea în braţe. La nouă luni, domnişoara Fundiţă nu mai stă deloc… poate doar când e un pic adormită. - Nu ai suficient lapte. Nu, chiar nu ai, nu vezi că plânge?! Formula es…
Staaaai, stai, stai. Deci, reiau: alăptarea se face la cerere. Adică dacă bebe vrea să stea 24 din 24 la sân, eu, mama ei, am acceptat acest lucru şi am mâncat cu ea în braţe, am mers cu ea în braţe la toaletă, am amânat duşul. Ştiam că această perioadă nu va dura la nesfârşit (la noi doar în timpul puseelor sugea foarte, foarte des), iar eu îmi dorisem să alăptez. Puiul meu voia să mănânce, să mă simtă aproape – aşa că am ascultat-o. Nimic mai mult!
În plus, faptul că a fost pusă la sân de câte ori a dorit a stimulat creşterea lactaţiei. Organismul a înţeles că bebe are nevoie de o cantitate mai mare de lapte şi l-a produs. A existat cerere, a existat şi ofertă! Simplu, nu?
Aici greşesc unele mămici şi din epuizare (le înţeleg!), cedează biberonului. Doar unul, doar azi. Însă ele nu ştiu că de fapt aşa îşi sabotează producţia de lapte. Organismul mamei nu mai este la fel stimulat (că doar bebe papă şi completare), drept urmare va produce mai puţin lapte. Logic, nu?
Tot aici aş introduce şi folosirea pompei în cazul supraproducţiei. Dacă tu scoţi laptele cu pompa, normal că organismul crede că e bebe care suge. Şi produce, şi produce…
Bebeluşul poate plânge din varii motive (colici, dureri de burtică, poziţie incomodă etc etc). Iar asta nu are de-a face cu laptele tău! (bineînţeles, vorbim despre un bebeluş vioi, care umple scutece – în caz contrar, te duci cu el frumuşel la pediatru). - Ia foloseşte tu pompa ca să vezi cât lapte mănâncă bebeluşul la o masă!
Buni, ia un loc ca să îţi explic o treabă. În cazul meu, pompa a fost utilă doar în primele zile. Mai apoi am scos cu greeeu 100 de ml. Maximul a fost de 150 de ml. Dacă era să mă iau după acest indicator, renunţam de mult la alăptat.
Pentru că într-un fel stimulează copilul sânul şi în altul pompa! Una are mişcare mecanică, alta naturală! Unde mai pui şi că laptele matern poate avea consistenţă diferită, deci bebe poate suge acum 300 ml (să spunem), pentru ca mai târziu să îi fie suficienţi doar 100!
Deci în niciun caz nu trebuie să luăm ceea ce scoatem cu ajutorul pompei drept indicator. - E cam mărişoară pentru alăptat! Şi acum o mai alăptezi? Ai de gând să îi dai să sugă până în clasa întâi (şi variaţiuni).
În primul rând, nu înţeleg de ce ar interesa pe cineva şi de ce m-ar trage de urechi în legătură cu perioada în care vreau să alăptez. Vreau să alăptez o lună, şase luni, trei ani, şapte ani? Este fix problema mea! Cu ce deranjează şi de ce îţi permiţi să îţi dai cu părerea în legătură cu asta?! Hai mai bine să schimbăm subiectul. - Văd că îţi cam curge nasul. Eu zic că n-ar mai trebui să o alăptezi azi. Dă-i un biberon şi vezi mâine cum te mai simţi.
Eu zic că ar trebui să îţi vezi de nasul tău. În organismul meu se produc anticorpi care ajung la bebe din sânge prin lapte şi uite-aşa îl protejează de îmbolnăvire. Doar în cazuri extreme, probleme serioase de sănătate, se opreşte alăptarea. Nu pentru un strănut al mamei!
(Fac aici o paranteză şi vă recomand site-ul e-lactancia.org, unde puteţi verifica dacă un medicament x este compatibil cu alăptarea. Folosiţi-l cu încredere!) - Mănâncă mai mult, ca să ai lapte.
Adică să mănânc mai mult ca să mă îngraş. Pentru că laptele se face din sânge şi oricum, primul care suferă e corpul mamei, apoi laptele. Deci când o să mă usuc ca frunza de toamnă, ne facem probleme. - Ei hai, că eu am înţărcat-o de pe o zi pe alta. Pui un pic de piper pe sân şi gata. Sau ketchup şi îi zici că ai buba.
Nici nu apucasem bine să mi se instaleze lactaţia, că deja eram sfătuită cum să înţarc fata. Revin la întrebările de mai sus: cu ce anume deranjează pe x sau y faptul că eu alăptez? De ce mi se dau sfaturi şi păreri, când eu poate că îmi doresc o înţărcare blândă, care durează câteva luni? Mi se pare cam exagerat să îi iau sânul dintr-o dată, mai ales acum cât e aşa de mică. Şi cu ce anume să îl înlocuiesc? Să o îmbuib cu mâncare, să îi dau formula? - Da mai dă-l încolo de alăptat, te trezeşti de 3-4 ori pe noapte, tu nu vezi ce obosită eşti?
Nu ştiu de ce, dar oamenii chiar cred că dacă hrăneşti copilul cu lapte praf, el o să doarmă de la 19 la 9. Şi că tu o să poţi zburda fericită pe unde îţi doreşte inimioara. Ei bine, am noutăţi: nu e chiar aşa! Laptele praf ţine stomacul bebeluşului mai mult timp ocupat, e drept, însă în funcţie de vârstă, copilul mic, bebeluş, trebuie hrănit din x în x ore. Şi să vezi bucurie la ora 3-4 dimineaţa, aşteptând să se încălzească apa! Nu mai bine îl mufezi rapid şi ai rezolvat treaba?! - Dă-i un biberon măcar seara, pentru că noaptea oricum nu mai ai lapte.
Cum? Poftim? Adică de ce nu aş mai avea lapte noaptea? Dimpotrivă, dacă stau pe o parte şi uit să mă mut pe cealaltă, dimineaţa sânul neutilizat e pliiiin, plin. Revin la sabotarea producţiei de lapte matern despre care am scris mai sus. - Aaaaaoleu, păi ai lapte? Că ai sânii cam mici!
Trecând peste faptul că m-ai scanat de sus până jos, lucru care mă scoate din sărite, ai concluzionat tu că nu am lapte. Dar ce, trebuie să am sânii până la genunchi sau să îi dau peste umăr ca să am lapte suficient?! Am sânii perfecţi pentru bebeluşul meu! La început sunt mult mai mari, însă pe la trei-patru luni, după stabilizarea lactaţiei, crede-mă, corpul meu ştie mai bine cum stă treabă. Şi la o adică, laptele se produce şi pe loc, deci nu trebuie ca Pamela Andreson sau tanti aia cu trei sâni să fie invidioasă pe sânii mei ca să am suficient lapte. - Şi în concediu unde mergeţi? Înţarci fata, o lăsaţi la bunici şi plecaţi şi voi undeva să vă aerisiţi un pic…
Say whaaaaaaaat? Să înţărc copilul de azi pe mâine pentru că eu vreau să mă plimb?! Trecând peste faptul că este micuţă, mai are până la un an – cum să o las şi să plec – cum să o înţarc pentru o prostie de asta? Una e să nu ai lapte, să nu mai poţi alăpta din diverse motive serioase, să te îmbolnăveşti şi alta e să închei alăptarea pentru că aşa ai tu chef. La mare putem merge împreună, că de asta suntem o familie!
Probabil au mai fost întrebări şi remărci care meritau menţionate aici, însă nu mi le mai amintesc. Cert e că spre marea mea surprindere, femeile te îndeamnă să închei cât mai rapid cu alăptatul. Foarte rar am întâlnit persoane care m-au încurajat (mulţumesc, mama!) şi au înţeles cât de important este acest lucru.
Eu sunt foarte mândră că am reuşit ce mi-am propus. Nu am avut deloc susţinere, până şi soţul mi-a sugerat o dată să meargă să facă un biberon de lapte praf, pentru că fetiţa plângea, plângea şi iar plângea. Am refuzat categoric, l-am dat afară din cameră pur şi simplu. Şi am luat-o de la capăt… Ce e drept, sunt o fire foarte încăpăţânată şi uite că acum a fost de bun augur. Nu vă scriu asta ca să mă dau lovită în aripă că vaaai, ce eroină sunt eu, dimpotrivă: din când în când chiar îţi vine să pleci de acasă, am recunoscut-o. Numai că trebuie să te controlezi şi să găseşti puteri pentru a merge mai departe. Pentru bebeluşul tău! Totul pleacă din interiorul nostru, din capul nostru.
Una peste alta, eu încă nu m-am săturat de momentele noastre intime, în care o văd fericită. Momente în care mângâie sânul, în care adoarme senină, cuibărită acolo, la căldurică. E primul ei loc iubit pe lumea asta, cum să o privez de aşa ceva acum, cât e încă aşa micuţă?
Nu ştiu dacă voi alăpta un an, doi, trei – îmi propusesem să reuşesc măcar până la şase luni. Am trecut pragul acesta. Nu ştiu cum o voi înţărca şi când. Vedem ce va urma, însă eu mă uit acum la ea când suge şi nu îmi vine să cred că a crescut în mine, că a crescut lângă mine, că am crescut împreună.
E un miracol.
Voi ce părere aveţi despre alăptat?
“Un copil nu ştie să pună la cale planuri diabolice pentru a te manipula.”
In curand ajung la faza la care o sa inramez fraza asta si o pun la usa! 😉
Am trecut prin exact aceleasi experiente cu sfaturile, as adauga in plus sugestia ca “bebelusii sunt asa simpatici cu suzeta”… Not!
Hehe, nu e asa? Multa lume crede asta. Prea multa!
Pe asta cu simpatici cu suzeta nu am auzit-o. Inca!! :))
Mda.. frumos.. este părerea ta si fiecare are acest drept eu de exemplu i-am dat sân 3 luni ca apoi sa plec la lucru sa pot pune ceva pe masa si de a putea creste copilul a trebuit sa il las cu bona si bineînțeles 🍼 asta nu însemna ca nu imi iubesc copilul sau nu as fii vrut sa il alăptez mai mult timp in schimb multumesc lui Dumnezeu copilul meu este bine sănătos 👼 creste frumos ❤️
Tania, nu zice nimeni ca daca nu ai alaptat-o 3 ani, doua luni si o zi inseamna ca nu o iubesti. Ai alaptat cat ai putut, in conditiile si in situatia ta. Este foarte bine si asa, decat deloc! Multa sanatate si bucurii va doresc!
Buna super-mamico! Te citesc de multa vreme (te-am descoperit cand cautam informatii despre nasterea la maternitatea Bucur, unde am nascut si eu o fetita in urma cu 5 luni) si vreau sa-ti spun ca ma regasesc in multe din experientele tale. Si eu alaptez exclusiv (in afara de cele 3 zile in maternitate cand a primit lapte praf). Nu a fost usor la inceput, insa am avut noroc de o moasa care a venit acasa si ne-a invatat, plus multa rabdare si incapatanare de a reusi 🙂 Acum cel mai des aud urmatoarele: ii dai prea des sa manance ii trebuie o data la 3 ore, trebuie sa ii dai si ceai/apa pt ca altfel o sa o faci prea grasa (are aproape 8 kg la 5 luni), este gresit sa adoarma cu sanul in gura trebuie invatata sa adoarma singura la ea in patut. Incerc sa fiu zen si sa ignor aceste pareri, desi cateodata ma exaspereaza 🙂
Buna, Roxxxxxxxxx! Bine ai revenit, acum mamica!! Imi amintesc ca ai lasat un comentariu la articolul respectiv, asa e? Cum a fost nasterea? Ai fost multumita? A fost ok personalul? Poate ne povestesti un pic acolo, probabil mai sunt mamici care vor mai cauta si ar ajuta.
Ce face bebelina ta? A luat bine in greutate, felicitari! Stai tu linistita, cand incepe sa faca pasi, o sa slabeasca :)). Tu asculta-ti instinctul si stai cat mai mult langa ea – pe la 8-9 luni nu o sa mai aiba stare si o sa iti fie dor sa o tii in brate… 🙂
Va pup, te mai astept pe aici!
Buna, Super-mami! 🙂 Super articolul tau! 😉 In legatura cu pompa de san si lapticul pompat (ca sa nu zic muls, nu prea imi place termenul), pot sa te intreb cum i-l dadeai tu domnisoarei Fundita? Din biberon cu tetina? Am aflat si eu de pe grupurile de alaptare ca este indicat sa i-l dai bebelusului cu o seringa, sa nu se invete cu biberonul si sa refuze sanul…
Bebelina mea e micuta de tot, e alaptata de cate ori vrea ea, dupa regula “la cerere”. Dar se mai intampla sa mai am putina treaba pentru 1-2-3 ore si daca sunt departe de ea, ii mai las cate putin laptic la biberon, astfel incat bunicile sa aiba ce sa ii dea si sa nu o chinuie cu suzeta. Pana acum a mancat direct din biberon si nu am avut neplaceri. Mi-e mila de ea sa-i dau cu seringa (mi se pare chin), cand ea e obisnuita sa traga cu gurita ei cat vrea si cat are nevoie…
Ana, bine ati venit in club! 🙂
Atunci cand plecam, lasam lapte si i-l dadea sotul cu seringa, aveam una de la Algin (sirop de tuse), care e mult mai usor de manuit si e mai marisoara asa. Si tocaia ea de acolo.
Intr-adevar, biberonul (din care curge) poate interfera cu suptul, insa conteaza si varsta – in prima luna chiar nu e indicat. Dar mai apoi, din cand in cand, eu zic ca nu e chiar gaura in cer. Pe la trei luni ii dadea si direct din biberonul de la pompa. A fost ok.
Pupici si sanatate! Va mai asteptam 🙂
Bună! Ești o super mămică 💜💜..daca îți zic si eu ,am o bebelină de fix 2ani si aproape 9 lunite alăptată , suntem fericite !!Cu siguranță vor mai fii persoane care trebuie ignorate sunt ca ciupercile după ploaie😌
Ooo, dar ai domnisoara mare! Sa fie sanatoasa si vesela! Ma bucur ca ai ajuns asa inainte cu alaptarea. Eu nu imi setez o data anume (am avut doar pragul de 6 luni pe care am vrut mult sa il ating), asa ca… vom vedea cum va fi.
Pupam fetele cochete!
Felicitări mami, si eu traiesc aceasi experiență,am un baietel de 7 luni si il alaptez,cu toate ca am sani mici si cu toate ca am primit n “sfaturi” ,sper din suflet cuvintele tale sa deschidă mintile mamicilor sau viitoarelor mamici,sănătate.
Mirela, multe luni cu bucurie si sanatate inainte! Inseamna ca bebe al tau e mai mic decat fetita mea cu doua luni si un pic. Ati trecut la solide? Eu ma dau peste cap cu mancarea, nu stiu ce sa ii mai fac :)).
Imi doresc si eu ca articolul sa ajunga la cat mai multe mamici si sa ajute, de aceea l-am si scris.
Pupici si te mai astept pe aici!
Trecand prin toate cele si stiind ce inseamna alaptatul, eu zic ca ar trebui sa fii mandra de tine. Eu am alaptat si cu sange din pacate dar asta e, a trecut greul. Macar am reusit ce mi-am prospus; la fel ca si tine, sa alăptez exclusiv pana la 6 luni. Si eu faceam alergie cand auzeam “da-i macar putina apa, macar ceiut” :)). “Hai lasa ca beau eu destul”.
Una peste alta; mi-ai adus aminte ca am ramas datoare cu un share dar ma revansez, promit.
Pupam!
Aoleu, Fede, nici nu vreau sa imi amintesc de ragadele alea! Bine ca nu am mai facut si furia laptelui sau alta nenorocire, ca le punea capac…
Te pup!
Buna! Sper sa nu deranjez pe cineva, doar am sa imi spun parerea personala si atat. Nu am incercat si nu voi incerca niciodata sa influentez pe cineva. Eu sunt cat se poate de mult pt alaptare, dar nu si pt cel a la long(doar parerea mea, am zis!). Experientele sunt diferite de la caz la caz. Primul copil l-am alaptat exclusiv 6 luni, apoi cu diversificare pana la 11 luni cand am fost cam nevoita sa il intarc( incepusem serviciul, faceam zilnic o naveta lunga, de 90 km pana in Bucuresti si tot atatia pana acasa), dar bebe a acceptat usor pt ca am intarcat lent. La al doilea copil, care are acum 4 luni, mi-am dorit acelasi lucru si totul pornise bine. Manca bine, lua bine in greutate , pana la o luna cand am avut un soc emotional si lucrurile s-au schimbat, a inceput sa ia si prost in greutate. O tineam cat mai mult la san, dar uneori nu mai puteam…. si am inceput sa ii dau si completare din cand in cand. Nu vreau sub nici o forma sa renunt la alaptat, primeste completare si lapte muls cu biberonul, dar niciodata nu refuza sanul. Sper ca o data cu diversificarea sa renunt la completare si sa primeasca mancarica in loc de formula. Nu trebuie sa judecam pe nimeni, nu stim ce se ascunde de fapt in spatele anumitor lucruri….
Buna, Iulia! Nu este nicio suparare si niciun deranj, toata lumea are dreptul la o parere! Eu am povestit experienta mea si sfaturile mele, e clar ca toate ne stim situatiile de acasa si adaptam. Am vrut doar sa arat ca se poate, daca insisti pana la cer si inapoi :).
Nu vreau sa judec pe nimeni, nu sunt in masura.
Iti multumesc pentru comentariu si iti doresc multa sanatate celor mici si putere, rabdare si iubire ca sa ii cresti!
Si te mai asteptam pe aici 🙂
O zi frumoasa!
Felicitări pt gândurile și trăirile concentrate în acest articol! Ma regăsesc complet. Am o fetita de 11 luni, inca alaptat si sunt de acord cu finalul articolului legat de înțărcat, SIGUR momentul trebuie să fie bine ales si cat mai blând.
Multumesc mult, Dana! Ma bucur sa citesc ca fetita ta e alaptata cu drag si spor. Pana cand se poate! 🙂
Buna Super-Mami,
Interesant articolul tau privind lactatia. Eu sunt in saptamana 37 si cu greu imi pot stapanii gandurile legate de nastere. Imi doresc sa nasc natural si sa alaptez atat cat bebelusha cere.
Ce ma ingrijoreaza este ca sanii mei sunt la fel de mici si moi ca si inainte de sarcina si nu arata nici un semn ca ar putea sa primeasca laptic.
A mai patit cineva la fel?
Multumesc anticipat! 🙂
Lore, inca un piiiiiiiiiiic si vei avea minunea in brate!! Abia astept sa ne spui impresii!
Nici sanii mei nu erau tari, insa de cum va simti organismul ca puiul s-a nascut, stie el ce are de facut! Eu zic ca nu ai de ce sa iti faci griji. Concentreaza-te pe ce va urma si lasa sanii sa isi urmeze cursul firesc :).
Nastere usoara!
Micul nostru print tocmai a implinit o luna si a crescut cat altii in doua (4,9 kg si 59 cm, iar la nastere a avut 3,45o kg si 54 cm). Il alaptez exclusiv, slava Domnului. Soacra mea cand il vede ca plange zice ca poate nu am suficient lapte, iar cand regurgiteaza zice ca l-am indopat cu prea mult lapte (say what?!?). El mananca cat vrea si cand vrea, uda scutece intr-o veselie, creste pe zi ce trece iar pediatra mi-a zis ca e un copil foarte sanatos. Deci, de ce as apleca urechea la ce spun altii? Deja le dau peste nas, ca mi s-a cam luat de atatea sfaturi. O mama stie ce e cel mai bine pentru puiul ei. Tot ce ai scris mai sus este general valabil.
Ohh, cum am uitat de indopat?? Cred ca dimpotriva, un copil diversificat clasic poate fi indopat, in niciun caz unul alaptat. Pai… cum ai putea sa il obligi sa suga, sa traga din san? Sa iti explice socrela 😀
Multa sanatate si bucurii impreuna! Te mai astept in vizita 🙂
Pingback: Cum mi-am crescut bebeluşul până la un an - Super-Mami.Ro
[…] În primul rând, cea mai bună decizie pe care am luat-o atunci când a venit vorba despre creşterea fetiţei mele a fost să alăptez. Am alăptat până la un an şi o să fac asta până când o să fie ceva plăcut pentru amândouă. Pe seama alăptării am pus faptul că până acum nu am avut nicio problemă serioasă de sănătate. Mi se strânge sufletul când aud de copilaşi de câteva luni internaţi sau mai rău, când văd o mânuţă cu branulă. Orice aţi face, alegeţi să alăptaţi! (vă recomand şi articolul 14 lucruri pe care trebuie să le ignori dacă vrei să alăptezi) […]
Pingback: Si... cat mai ai de gand sa alaptezi copilul? ⋆ Zana Scutecel
[…] tine. Nici pe soacra, care se uita urat ca iaaaaar ai pus copilul la san. Uite, aici am strans 14 lucruri pe care trebuie sa le ignori daca vrei sa alaptezi . Citeste-le si mai mult decat atat, asculta-ti […]
Pingback: Sfaturi utile de la mămici pentru viitoarele sau proaspetele mămici - Super-Mami.Ro
[…] Compresele Multi Mam pentru sâni fac minuni! Ragade, ataşare incorectă… pe mine m-au ajutat foarte mult şi cred că sunt primele pe care […]
Pingback: Cum să reacţionezi atunci când primeşti sfaturi fără să le ceri - mic ghid - Super-Mami.Ro
[…] mai puţin. Că îl ţii prea mult în braţe şi se învaţă. Că laptele tău nu e bun (despre 14 lucruri pe care trebuie să le ignori dacă vrei să alăptezi am scris separat) şi că ar trebui să bagi nişte formulă. Şi aşa mai departe, aş putea […]
Sunt o mamica încăpătoare, bebele are 2 saptamani. Desi am avut dilatatie completa a trebuit ca medicul sa apeleze la cezariana (aici e alta poveste lunga 🙂 ) bun, dupa asta stateam la reanimare foarte optimista ca voi avea lapte pt bebe. Si chiar asa a fost. Dumnezeu ne-a binecuvantat din plin, bebe e un mancacios si abia am prins ideea cum e cu alaptatul la cerere.
Intrebari: cum o adormi pe micuta? La mine greua adoarme in brate, cand papa. Poate doar odata pe zi. In resr wrap-ul.elastic salvează faza cu somnul.
Cand simte ca.il.pun in patut parca il pun pe ace:) deci momentan cu mine doarme in pat (vai, nu sariti pe mine, oricum dorm “iepureste”)
Ce ii dai pt colici?
De ce sa fie oare agitat noaptea? Doae colicii? Plus ca nici nu prea vrea sa pape cand e asa de agitat. I-am dat Eubiotic Baby la recomandarea medicului de familie insa va trebui sa i-l dau seara.
Ma poti ajuta cu sfaturi? Mulțumesc
Buna, Cristina, si felicitari pentru noul statut! Ma bucur mult ca ai citit acest articol – de fiecare data cand auzi un “sfat”, reciteste-l :). Sper sa te ajute de fiecare data!
Referitor la intrebarile tale:
Somnul, Ba da, eu sar pe tine, dar pentru te imbratisa :). Cred ca este cea mai buna alegere, daca si copilul este ok cu dormitul impreuna. Mai ales la aceasta varsta, are nevoie de tine, de mirosul tau, de pielea ta. Gandeste-te ca doar pe tine te cunoaste pe lume! Eu dorm cu fetita mea si acum (are aproape 3 ani). Despre dormitul cu bebelusul (co sleeping) am scris aici: https://super-mami.ro/2016/11/28/in-pat-cu-dusmanul-sa-dormim-sau-nu-cu-bebelusul-in-pat-2/
Revenind, fiecare copil e diferit cand vine vorba de somn. Deci la tine functioneaza wrapul. Ok, wrap in continuare si mai apoi alt sistem de purtare (Manduca). La varstele astea mici ei nu au un tipar al somnului, insa pregateste-te pentru cand mai creste un piiiiiic cititnd despre regula de 90 de minute de somn. Stiu ca tu vrei sa doarma ACUM, insa e prea mica si nu stie sa faca diferenta intre noapte/zi, trebuie sa se adapteze la 10000 de schimbari…
Colicii sau puseele de crestere pot fi motive de agitatie. Citeste aici despre ce am dat eu si ce am decis: https://super-mami.ro/2016/08/23/doua-luni-de-bebeluseala-experienta-mea/
Incearca sa ii faci bebelusei o rutina, baita, masaj, somn. Fara suprastimulare cu TV, zgomote, oameni multi, parfumuri si altele care sa o agite. Este inca mica.
Mai pot funtiona sa o tii piele pe piele si neaparat sa dea aerul afara dupa ce suge.
Teme 🙂 citeste despre:
– al patrulea trimestru de sarcina
– https://super-mami.ro/2019/02/25/sfaturi-utile-de-la-mamici-pentru-viitoarele-sau-proaspetele-mamici/
-frunzareste site-ul, o sa gasesti multe lucruri utile, te asigur :).
Pe mine ma gasesti aici sau pe Facebook/instagram.
Te imbratisez, Super Mom!
Ar fi util si un articol despre comentariile altora fata de cele care nu alapteaza. De la ”egoisto!” pana la ”dar vai, nu vrei ce e mai bun pt copilul tau?!”. Nu inteleg cum pot sa isi dea unii cu parerea in asa hal, nestiind prin ce am trecut. Eu nu am avut lapte, aproape deloc. Oricat ne-am chinuit nu iesea nimic si fetita era flamanda. Si sper sa nu apara vreo lactivista sa imi arate cum ”dar vai, doar 5% din mame nu pot alapta”, ca le pot informa de pe acum: 1. Statistica e scoasa din partea dorsala si 2. Pai eu fac parte din aia 5% (care de fapt sum cam 15-20% dupa noile estimari).
Jeez, dar cine anume tia zis asta? Ce oameni batuti in cap. E asa de interes cum iti hranesti tu copilul? Nascut natural sau prin cezariana, alaptat sau nu, copilul creste. Si importante sunt altele…
Pe stories am spus destul de des faza asta cu “nu se poate, chiar nu se poate”, pentru ca vad si eu o tendinta destul de ingrijoratoare. cele care au alaptat, mai ales, sunt cele mai indarjite…
Daca nu ma insel, am si un articol scris. Ma uit. Daca nu, ar fi bine sa il scriu.
Big hug!