Cinci ingrediente minune în alimentaţia bebeluşului

De când am început (auto)diversificarea domnişoarei Fundiţă, am descoperit câteva ingrediente minune pe care le folosim cu mare drag şi spor. Nu numai că le înlocuiesc cu succes şi mai natural pe altele, ci aduc şi un aport considerabil de vitamine şi nutrienţi şi un gust delicios mâncărurilor pe care i le prepar. Aşadar, vă invit să povestim astăzi despre cinci ingrediente-minune în alimentaţia bebeluşului – iar la final, aş vrea să îmi spuneţi dacă le cunoşteaţi şi foloseaţi şi voi!

Primul ingredient-minune este pudra de roşcove sau karobul. De ce să îi dai pudră de roşcove sau karob bebeluşului? Ei bine, carobul este o sursă importantă de calciu. Mai conţine fier, potasiu, sodiu, vitamina B6. Mai mult, ajută la instalarea unui tranzit bun, poate fi folosit la tratarea diareei la bebeluşi şi adulţi, poate trata tusea, anemia, este antiseptic şi antibacterian foarte eficient. Este un bun substituent pentru cacao (ce ar fi dacă i-ai oferi copilului un pahar de lapte cu karob, care nu conţine cofeină, în loc de cacao? Să ştii că gustul este asemănător, la fel şi culoarea amestecului!).
Pudra de roşcove sau karobul (carobul) este un îndulcitor natural, aşa că o putem folosi nu doar în lapte, ci şi în produse de panificaţie, creme, îngheţate, prăjituri. Poate fi introdusă în alimentaţia bebeluşului începând cu şase luni, fiind extrem de bine tolerată.

Citeşte mai departe… “Cinci ingrediente minune în alimentaţia bebeluşului”

14 lucruri pe care trebuie să le ignori dacă vrei să alăptezi

În ultima perioadă am văzut multe discuţii pe tema alăptării. Că de ce nu se alăptează mai mult, că de ce se alăptează doar o lună, că de ce două, că de ce nu nouă, că de ce se completează cu lapte praf, că de ce de ce de ce. Taberele sunt împărţite; fiecare are câte o părere pe care ţine neapărat să şi-o exprime atunci când vede o viitoare mămică sau o mămică, în general. Eu vreau să vă scriu astăzi despre cum am reuşit eu să alăptez în condiţiile în care am întâlnit multe persoane care mi-au spus diverse lucruri referitoare la asta (le voi detalia mai jos). Dacă m-aş fi luat după unii şi după alţii, nu aş mai fi alăptat azi. Şi asta e foarte trist! Haideţi să începem să depănăm firul poveştii mele legată de alăptare.

Mi-am dorit foarte mult să alăptez – despre alăptarea după naşterea prin cezariană v-am povestit deja, precum şi despre problemele întâmpinate şi cum le-am făcut faţă (răni, ragade etc). După ce am trecut de aceste piedici şi fetiţa a început să sugă exclusiv la sân, m-am liniştit. Îmi era aşa de drag să o văd cu ochii ei mari şi cu guriţa ţocăind de zor. Însă de cum a mai crescut şi-am început să ieşim în lume, am auzit tot felul de remărci menite doar să mă descurajeze în a alăpta mai departe. Iată aşadar 14 lucruri pe care trebuie să le ignori dacă vrei să alăptezi – pe cele pe care am reuşit să mi le amintesc:

  • Laptele tău e de acum apă chioară… Ia pune într-un pahar şi vezi cum se separă! O să te convingi!
    Serios? Dacă eu o văd că se satură, adoarme, ia bine în greutate, e vioaie, umple scutece, cum să îmi spui aşa ceva? De mii de ani, mamele alăptează. Păi dacă după trei-patru luni de viaţă ale lui bebe, laptele lor ar fi devenit apă chioară, oare cum am mai fi rezistat ca specie?! Corpul meu ştie ce lapte îi trebuie bebeluşului meu, aşa că îl produce fix pe acela!
    Da, în pahar voi vedea că grăsimea se adună la suprafaţă. Voi vedea şi că laptele matern poate avea culoare diferită de la o săptămână la alta (colostrul, de pildă, e mai gălbui, iar mai apoi laptele devine mai alb). Şi ce e cu asta?
  • Auzi, dar să te speli neapărat pe sâni cu apă şi săpun înainte şi după fiecare alăptat.
    Nu o să fac asta, pentru că nu înţeleg de ce ar trebui! Laptele matern e steril şi protejează bebeluşul împotriva infecţiilor. Orice săpun folosit local în exces nu îşi are locul, pentru că elimină uleiurile care protejează sfârcul. Eventual aplicată lanolină după spălare cu apă în caz de probleme. Saaaaau dacă vrei neapărat săpun, ia unul extrem de blând, natural şi nu îl folosi la fiecare spălare.
  • Lapte, lapte, lapte. Da’ dă-i şi un pic de apă sau ceiuţ!
    Nu, nu şi iar nu. Până la şase luni, vreau să o alăptez exclusiv. Laptele conţine toţi nutrienţii necesari! O să aibă timp de apă şi de cocktail-uri după aia. Iar ceaiul… ce aport are?

14 lucruri pe care trebuie să le ignori dacă vrei să alăptezi

Citeşte mai departe… “14 lucruri pe care trebuie să le ignori dacă vrei să alăptezi”

O minune care a apărut acum nouă luni

Azi este o zi specială, zi în care vă invit să povestim despre o minune care a apărut acum nouă luni. Presupun că v-aţi prins: vorbim despre domnişoara Fundiţă, proaspătă posesoare a nouă luni.

Ce face un bebeluş la nouă luni? Depinde de bebeluş! Noi nu comparăm, da? Pentru că fiecare bebeluş se dezvoltă în ritmul său! Însă ca de obicei, vă spun ce face Ikki. Cum mai stă cu sănătatea, ce năzdrăvănii mai face, cum s-a schimbat în ultima perioadă.

La nouă luni, domnişoara Fundiţă nu are stare deloc. Duse sunt zilele în care vorbeam (şi făceam în tihnă) despre masajul bebeluşului şi eventual mai dădeam şi un telefon, pentru că ea oricum stătea cuminţică pe spate. De mult apuse zilele în care schimbatul scutecului (acum folosim Huggies chiloţel numărul 4) nu seamănă cu o cucerire de fortăreaţă. Pentru că, ce să vezi: cum simte fundul gol, cum o ia la fugă în patru lăbuţe prin pat. Măsuţa de înfăşat a devenit deja istorie, toată casa e terenul care trebuie cucerit acum! De-a buşilea şi mai nou, de pe la opt luni jumătate, ţinută de o mânuţă. Tot de atunci a început să stea şi în picioruşe pentru câteva secunde, iar pe zi ce trece e din ce în ce mai sigură pe ea. I-am luat ghetuţe speciale pentru primii paşi, însă la cum se prezintă vremea, probabil va trebui să îi luăm săndăluţe.

Bebeluşul de nouă luni e curios şi vrea să descopere tot. Este, pur şi simplu, o caracatiţă. Nu are voie aici? Nicio problemă, se duce dincolo şi trage de acolo. Nici acolo nu e voie? Stai tu liniştită, Super-Mami, că are planul C. Încă bagă în guriţă tot ce prinde, dar înregistrează date şi te surprinde când se bucură că revede o jucărie căzută sub pat. Râde cu poftă, mai ales la gâdileală şi la bauuuuuu!, iar râsul ăsta e balsam pentru suflet.

Citeşte mai departe… “O minune care a apărut acum nouă luni”

Autodiversificare 7 luni: reţetă de brioşe cu afine

Prima brioşă pe care a mâncat-o Ikki vreodată a fost furată de la verişoara mai mare cu cinci luni. Şi aşa cu poftă a mâncat-o, încât am cerut reţeta de la cumnata mea şi încet încet am început să îi fac şi eu acasă. În această seară am încercat varianta de brioşe cu afine (până acum am făcut şi cu mere rase, vişine şi zmeură) şi despre această reţetă vă voi scrie astăzi. Vă reamintesc că am început autodiversificarea fetiţei pe la şase luni şi un pic.

Această reţetă de brioşe cu afine este foarte simplă, după cum veţi putea vedea, rapid de făcut şi rezultatul este foarte bun, perfect pentru un bebeluş. Deşi am furat şi noi câte o brioşă, recunosc!

Citeşte mai departe… “Autodiversificare 7 luni: reţetă de brioşe cu afine”

Cu ce mâncăruri ne otrăvim copiii?

Zece minute petrecute pe un grup de mămici sunt suficiente ca să îţi crească tensiunea. Deşi există zeci de articole despre diversificarea bebeluşului, azi am avut ocazia să citesc nişte lucruri care m-au speriat. Şi o să vi le scriu şi vouă, că poate sunt eu deplasată şi am nevoie de cineva care să mă tempereze. Aşadar, hai să vedem cu ce mâncăruri ne otrăvim copiii. Şi mai mult decât atât, le recomandăm şi altora, că de, citez – “copilul meu a mâncat şi nu are nimik”.

În primul rând, o mămică întreabă dacă e ok să îi lase copilului de un an nişte parizer, că ea pleacă să îşi pună unghii. Trecând peste pusul unghiilor (pe care eu una nu îl recomand, mai ales când e copilul mic şi nu se ţine bine pe picioare, pentru că îl poţi înţepa sau agăţa când îl schimbi sau apuci etc), am rămas blocată la alăturarea un an şi parizer. Păi parizer nici noi nu ar trebui să mâncăm, e plin de prostii! Cum să te gândeşti că ar fi o variantă “k” de dat copilului? Ar putea, în schimb, să îi lase o supă de legume, câteva bucăţi de fructe (avocado, mango, măr, pară, prună etc etc), ou fiert, o brioşă făcută în casă şi exemplele ar putea curge până mâine dimineaţă.

sursa foto: http://indiatoday.intoday.in

Citeşte mai departe… “Cu ce mâncăruri ne otrăvim copiii?”

Diversificare sau autodiversificare?

Momentul în care începem să introducem alimente solide (începem diversificarea bebeluşului) este foarte important, atât în viaţa noastră, cât şi a bebeluşului. Este un hotar şi trebuie să îl tratăm aşa cum se cuvine, pentru că de primele întâlniri cu alimentele va depinde modul în care bebeluşul va privi mâncarea pe viitor. Am vorbit deja despre vârsta potrivită introducerii solidelor (după şase luni la bebeluşul sănătos), iar azi aş vrea să vă invit să vorbim un pic despre alegerea voastră: diversificare sau autodiversificare pentru bebeluş? De ce una, de ce alta? Şi bineînţeles, să vă spun cum procedăm noi.

Diversificarea constă în trecerea graduală în alimentaţia bebeluşului de la hrănirea exclusivă cu lapte matern sau praf la renunţarea la acestea. Ea va completa alimentaţia, neavând rolul de a înlocui laptele până la cel puţin un an.

Diversificare clasică constă în oferirea treptată a mâncării, a hranei solide. Există în acest sens regula de trei zile: se introduce un aliment nou o dată la trei zile, pentru a observa dacă bebeluşul are vreo reacţie. În speţă, se începe de exemplu cu morcov, ţelină, păstârnac – fierte sau preparate la abur – şi pasate (astfel, copilul nu va mai trebui să mestece). Îi oferi copilului piureul cu linguriţa, împingându-i hrana adânc, ca nu cumva să cadă din guriţă. Astfel, mâncarea nu ajunge mereu pe papile (bebe nu gustă mâncarea, nu decide dacă îi place sau nu), ci e obligat să înghită rapid. Se începe cu pasare fină, pentru ca treptat, ea să fie din ce în ce mai grosieră. De asemenea, în diversificarea clasică se recomandă ca bebe să aibă la şase luni o masă de solide, la şapte, două, iar la opt luni trei mese.

Autodiversificarea sau diversificarea naturală (BLW = Baby Lead Weaning) constă în oferirea de bucăţi de alimente copilului. Ceea ce înseamă că decât să îi dai morcov şi ţelină pasate, i le oferi bastonaşe (suficient de lungi ca să le ţină în mână şi nu prea moi).

Citeşte mai departe… “Diversificare sau autodiversificare?”

Când începem diversificarea bebelușului?

În ultima perioadă am întâlnit multe mămici care au renunțat la alăptat. Din diverse motive, medicale sau nu – treaba lor. Și tot dintre aceste mămici, unele decid să înceapă pe la 3-4 luni introducerea alimentelor solide în alimentația copiilor. Că e diversificare sau autodiversificare, nu asta vreau să dezbatem azi, ci pur și simplu vreau să vorbim despre când începem diversificarea bebelușului. În ce moment? La câte luni de viață?

În primul rând, Organizația Mondială a Sănătății (nu eu, Adina din Vaslui mutată în București acum 10-15 ani) spune că bebelușul trebuie alăptat exclusiv sau hrănit cu lapte praf până la șase luni. Fără apă, ceai sau sucuri de morcov, mere, portocale. Doar lapte matern sau formulă în primele luni de viață.
De ce șase luni și nu patru sau opt? Ei bine, până în jurul vârstei de șase luni, bebelușul are un stomac mic, care ar trebui să digere ușor nutrienții. Alimentele solide nu conțin concentrațiile suficient de mari precum laptele matern sau formula.
Sistemul digestiv al bebelușilor nu este suficient de dezvoltat pentru a extrage nutrienții necesari din alimentele solide, deci ele vor fi hrănitoare sau valorificate la adevărata valoare.
sursa foto: infernosites.com

Citeşte mai departe… “Când începem diversificarea bebelușului?”

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...