Luna august este luna concediilor, așa se spune. Asta mai ales datorită zilei libere pe care o avem pe 15 august ( Adormirea Maicii Domnului, numită popular Sântămăria Mare) și pe care noi o legăm în fiecare an cu zilele de dinainte sau după pentru a avea un mini concediu.
Așa s-a întâmplat și în acest an, când am hotărât să petrecem câteva zile într-o mini vacanță în România.
Dacă în 2021 am ales să călătorim împreună spre Sibiu, anul acesta am avut un alt traseu. Ca de obicei, am plecat spre București, iar prima oprire a fost la lacul de acumulare de pe râul Buzău: lacul Siriu. Este unul dintre cele mai frumoase din țară și merită văzut din diferitele puncte de observare de pe traseu.
Ziua 1 – Vacanță în România cu un copil de 7 ani
După Lacul Siriu ne-am continuat drumul spre Covasna, pentru a vizita Lacul Sfânta Ana, singul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, în stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins.
Nu știu voi, dar eu mi-l amintesc dintr-o carte de geografie din gimnaziu – parcă văd în fața ochilor fotografia – și iată că am avut ocazia să îl vedem și live.
Putem ajunge la lac după un traseu prin pădure (urcuș, coborâre) de maximum 30 de minute. Vă recomad să lăsați mașina în parcarea amenajată, să vă luați apă, o gustare și o pătură și să porniți ușor spre lac.
Pentru parcare trebuie să achități 30 de lei/mașină (indiferent de numărul de persoane din ea) sau 40 de lei/persoană, dacă accesul se face pe jos.
Am plecat mai departe spre Punctul de observare a urșilor, unde am zărit printre un urs somnoros. L-am urmărit un pic (din mașină), apoi ne-am continuat drumul spre Ski Gyimeș, în căutarea bobului.
Bobul nu era ceva nou pentru noi, ne-am mai dat de câteva ori în Maurițius în Casela Park, însă ni s-a părut un punct de interes musai de inclus în traseu. Ne-am dat de câteva ori, Ingrid a fost foarte încântată.
Pista are 1200+600m, iar prețul a fost de 17 lei/copil și 20 lei/adult. Programul de funcționare a bobului Ski Gyimes este 9:00-21:00, iar noi am ajuns pe la 20. Peeeerfect, pentru că nu mai era nimeni la rând și am prins și apusul. Foarte mișto combinația, recomand!
După experiența cu bobul am oprit să mâncăm (nimic deosebit, din păcate, nu recomand), apoi ne-am cazat și… somn!
Ziua 2 – Vacanță în România cu un copil de 7 ani
După micul dejun de la cazare, am mers spre cascada Cascada Jávárdi Zúgó din Lunca de Jos. Aceasta are o cădere de 8 m și drept să vă spun, nu am văzut-o menționată pe nicăieri.
Drumul este pietruit, accesibil cu mașina (vă reamintesc că noi avem o mașină de teren pentru astfel de plimbări), dar trebuie să fiți cu ochii în patru pentru a nu vă abate de la el. Indicatoarele sunt rara avis.
Noi am avut un neopren pentru Ingrid, așa că a făcut duș și s-a bălăcit în voie.
Buuun, dacă tot ne-am bălăcit, hai să facem să trecem și în extrema cealaltă! Pornim spre Via Ferrata Astragalus – Cheile Șugăului.
Echipamentul se închiriază contra cost de la cabana Ecolog din rezervație, iar accesul se face după ce semnezi un contract. Primești cască și carabine. Există patru trasee pe care le puteți face. Având doi copii de 7 ani cu noi, am ales traseul cel mai simplu, cel roz-verde. Totuși, din cauză că nu există indicatoare clare, am ajuns pe traseul roșu, de unde ne-am întors la un moment dat, pentru că devenise prea obositor pentru copii.
Eu nu am avut probleme, aș fi mers până la final pe roșu, dar am hotărât să ne întoarcem împreună. Sunt absolut impresionată de copil, de curajul ei și de hotărâre! Eu știu ce pot, nu m-am surprins, dar ea… wow, ea!
Sfat: luați apă multă și ceva batoane proteice sau ciocolată. Ar prinde bine și niște mănuși (n-am avut), pantaloni lungi și bluză ușoară, cu mânecă lungă. Și mult SPF! (după cum vedeți, noi nu am avut haine lungi, deci învățați din greșelile noastre!)
După efortul pe care l-am depus, am mers vreo două ore pe un drum horror către Vârful Făget – Bilbor, unde am campat. Impresionantă zona, vibe-ul, liniștea. Am făcut un foc de tabără superb, am pregătit cina, am privit stelele.. și s-au stins și felinarele.
Ziua 3 – Vacanță în România cu un copil de 7 ani
Luăm micul dejun și mergem mai departe spre Borsec, pentru că avem și alte planuri… De data aceasta, coborârea de pe Făget a fost mai lină, cu un drum cât de cât mai bun.
În Borsec am parcat, am luat apă, ceva dulce și lanterne și am plecat spre câteva obiective pe care doream să le descoperim.
Peștera de Gheață – încă din fața ei simți curentul rece din interior, lucru absolut minunat într-o zi toridă de vară. Peștera nu depășește 60 de m lungime, însă doar prima porțiune este accesibilă vizitatorilor.
Grota Urșilor este o formațiune carstică reprezentată de un ansamblu de coridoare adânci, formate prin fenomenul de eroziune naturală a calcarelor sub acțiunea apelor de infiltrație. Este impresionant locul, fetița mea spunea că pare că ne strecurăm de pe un tărâm pe altul.
Traseul de aici este practic o plimbare prin pădure, dificultate mică.
În zonă mai erau și Cetatea Bufnițelor și Valea Zânelor, dar după traseul de aproximativ două ore făcut am hotărât să ne continuăm drumul spre o altă pistă de bob, Alpine Coaster, din Toplița.
Am citit că aceasta ar fi mai mare și mai faină decât cea de la Ski Gyimeș, dar odată ajunși acolo, am dat peste o coadă groaznică. Zeci de oameni așteptau în soare. Dacă ar fi fost după mine, plecam în secunda doi, însă… am luat cartelă și am stat la coadă, dacă tot am ajuns. Între timp, Ingrid s-a dat în colac, unde nu erau decât vreo 3-4 copii la rând.
Cei de la pista de bob din Toplița păreau depășiți de situație, era multă înghesuială, toaletele execrabile, big no no no.
Clar, Ski Gyimeș a fost mult mai mișto.
De la pista de bob Alpine Coaster am mers către cascada mezotermală Toplița. Cascada cu apă termală de la Toplița a fost declarată monument al naturii, arie protejată de interes național și rezervație naturală de tip biologic și peisagistic. Personal, mi s-a părut mult mai frumoasă decât cascada Bigăr.
Este foarte aproape de bob și merită văzută. Din păcate, din stradă, pentru că nu e nimic amenajat. Eu aș muta cumva strada, aș amenaja cumva, mai ales că mașinile trec în viteză pe acolo. La fiecare minut mă auzeai: -Ingriddddddddd, mașinaaaaaaaa, stai pe dreaptaaaaaaa!
Vezi pe contul meu de instagram, @Adina.Arustei, un reel cu cele trei cascade menționate mai sus!
Gata, hai să mergem spre camping, e suficient pentru azi!
Camping… deci tot cu cortul, pentru că nu mai erau căsuțe libere în camping Ursuleț, la care am dorit să ajungem. Nu face nimic, copiilor le place la cort și aici am găsit băi curate, o mică bucătărie, mese, grătar, un mic bar/resto… cât am pregătit noi cina, ei au alergat și s-au jucat în râul de la marginea campingului. La cină am avut pește proaspăt, pe care l-am cumpărat din apropiere, de la păstrăvăria Pustnicului. Recomand peștele – iar Ingrid ar recomanda mai ales trambulina pe care a țopăit acolo.
Sfat: musai de avut bocanci impermeabili, polar și căciulă, mai ales pentru copil. S-a lăsat bine de tot frigul!
Ziua 4 – Vacanță în România cu un copil de 7 ani
După micul dejun servit pe îndelete, cu cafea din care ieșeau aburi pentru că afară erau vreo 10 grade dimineață, am mers spre Durău, de unde am pornit în următoarea și ultima aventură din acest mic concediu. Ne-am propus să facem traseul spre cascada Duruitoarea din parcul național Ceahlău. Teoretic, 1h30 – practic, vreo 2h30 ne-a luat, având și copiii.
Am urcat până la un anumit punct cu mașina, am parcat pe margine (nu există nimic amenajat) și am pornit! Din câte am înțeles, traseul începe de fapt din Durău, dar noi am furat un pic din el. Accesul se face pe baza unui bilet pe care îl luați din stațiune. Pe noi ne-a văzut un domn când parcam, altfel nu cred că ar fi întrebat nimeni de bilet.
Traseul este de dificultate medie, trebuie urmărit marcajul cu roșu. Aveți destul de mult de urcat, dar merită.
Cascada Duruitoarea se află la 1247 de metri altitudine și are o înălțime totală de 25 de metri. Este una dintre cele mai cunoscute cascade de la noi și deși nu este cea mai înaltă sau cea cu debitul cel mai mare, este recunoscută pentru sunetul pe care apa îl face în căderea ei – de aici și numele.
Sfat: Foarte important mi se pare să aveți măcar minimum de echipament – bocanci impermeabili, un polar, apă și ceva dulce, pentru energie. Sub nicio formă nu porniți pe traseu în sandale, așa cum am văzut… să nu mai zic de șlapi. Pe traseu vă veți încălzi, dar spre exemplu la cascadă era chiar răcoare. Cât ne-am odihnit am avut nevoie de haine.
Am revenit la mașini și am mers către casă. Cu o oprire pentru un prânz târziu. Am nimerit la Terasa Mega din Bicaz, care mi s-a părut o magherniță de cum am intrat. Mult fum de țigară și gălăgie. Nu mai știu de câți ani nu am mai fost în locuri în care se fumează acolo unde se mănâncă, însă ne era foame și am rămas. Și bine am făcut! Mâncarea a fost extraordinară.
Și pentru că fiecărui călător îi șade bine cu drumul, am continuat… și-am ajuns acasă. Obosiți, dar încântați de acest concediu în România de care am avut parte.
Nu a fost ușor pe Via Ferrata Astragalus, nu a fost ușor pe traseul spre Duruitoarea… dar au meritat cu vârf și îndesat.
Dacă vă încumetați să mergeți pe urmele noastre, aștept impresii!
Citește și alte articole din categoria Călătorim împreună! (cu copilul)
