Haideţi să povestim despre prima călătorie a bebeluşului cu avionul, vreţi? Vă promisesem că voi scrie despre asta şi nu aş vrea să treacă prea mult timp, ca să nu uit detalii importante. Aşadar, după ce a scăpat de nesuferita de varicelă, domnişoara Fundiţă, care avea la momentul acela 1 an şi 11 luni, a avut parte de prima călătorie cu avionul. Am fost fost destul de neliniştită fiind prima oară când aveam să zburăm cu ea, însă am ales zborul urma să aibă loc în timpul somnului ei, deci am zis că o potrivim aşa. Nu prea s-a nimerit socoteala de acasă cu cea din târg, dar haideţi să începem uşurel, cu bagajul.

Ce bagaj de mână şi de cală avem voie să luăm pentru copil atunci când călătorim cu avionul?

Având sub doi ani, copilul este considerat infant şi nu primeşte loc separat în avion. El va fi ţinut în braţe de unul dintre părinţi, fiind legat cu o centură care se ataşează de cea a părintelui. Însuşi biletul infantului este mai ieftin faţă de cel al copilului care a împlinit doi ani. Putem lua loc separat, bineînţeles, dar acest lucru se face de obicei contra cost, fiecare companie aeriană având regulile sale. Infanţii pot beneficia şi de pătuţ special, dar trebuie să se încadreze într-un număr de kg stabilit de companie. Dacă vreţi să călătoriţi cu infant, cel mai bine este să luaţi legătura cu compania aeriană pentru a lămuri aceste aspecte.

În ceea ce priveşte bagajul, infantul nu are drept la bagaj de cală. Puteţi lua un rucsăcel în care îi puneţi cele necesare, precum şi căruţul, care va fi lăsat la îmbarcare la uşa avionului, urmând să fie recuperat la aterizarea la destinaţie. Unele companii permit şi accesul la bord cu scaun de maşină, însă la fel, trebuie verificat cu ei (inclusiv dacă scaunul este omologat şi acceptat).

Ce poţi pune în bagajul de mână al bebeluşului? Ce am pus eu?

Pentru că urma să zburăm două ore şi jumătate, am pus la noi un măr, o banană, câţiva biscuiţei, două cărţi noi, câteva sărăţele, un pliculeţ cu piure de fructe şi o sticlă de plastic cu pai cu apa ei. În cazul în care aveţi lapte sau alte alimente, acestea se pun separat în pungi speciale pentru a fi scanate, însă nu vi le opreşte nimeni.
Eu m-am gândit că mâncarea o va ţine ocupată, aşa că am ales mărul.

Cum a fost cu bebeluşul în aeroport?

Ştiţi agitaţia din aeroport. Noi am avut sistemul de purtare cu noi, însă nu prea a vrut să stea acolo. În schimb, s-a urcat pe valiză şi am plimbat-o aşa (ţineţi cont că e copil de aproape 2 ani, care ştie să se ţină bine. Dacă aveţi copil mai mic, atenţie să nu cadă pe spate; securizaţi cumva). A fost foarte încântată de benzile rulante şi de scări. La poartă a aşteptat cuminţică, ne-am uitat la avioane şi… a cerut în sistem. Când colo, a adormit.
Cuuuuuum să dormi, Fundiţă, că tu trebuia să dormi în avion?! Şi uite-aşa, că tot speram eu să doarmă în timpul zborului, de aia am şi luat bilete la amiază: s-a trezit fix când am urcat în aeronavă.

Cum a decurs primul zbor din viaţa bebeluşului:

Ei, şi dacă s-a trezit, ce e de făcut? Am fost puţin neliniştită, drept să vă spun, însă am hotărât ca tatăl ei să o ia în braţe. I-a fixat centura, i-a explicat că nu este voie să plece, i-am arătat că toţi avem centură şi a stat cuminţică. Jur că după trei ani în care nu am călătorit, mi-a dat o lacrimă la decolare! (cât de des călătoream şi pe unde aflaţi din Jurnalele de călătorie). Putea să răcnească la tatăl ei în braţe cât voia, eu am închis ochii şi-am simţit cu sufletul decolarea asta…

Şi cum îmi făceam eu griji că oare cu ce o să îi ocupăm timpul, dacă o să plângă, dacă nu o să aibă răbdare,  oare o să se plictisească de cărţile alese?… ei bine, ea şi-a găsit micuţa ocupaţie singură. Cred că vreo 30 de minute a desfăcut şi apoi pliat şi prins măsuţa înapoi. 30 de minute! Cu ocazia asta am învăţat că degeaba mi-am făcut eu 10000 de griji; ea şi-a găsit singură de joacă! Mai apoi i-am dat mărul şi a fost iar ocupată. Am primit un snack şi a mâncat, s-a uitat cu interes pe geam… şi am auzit anunţul care indica aterizarea.

Primul zbor fusese atât de simplu! Nu s-a dat deloc jos (a avut o tentativă, însă nu i-am dat voie), a stat mereu în braţe, în centură. Am decis că e mai bine să stea într-un loc, pentru că dacă am fi creat precedent (hai la mama, hai la tata, hai sus, hai jos), am fi derutat-o. A funcţionat atât la dus, cât şi la întors.

Am aterizat şi nu îmi venea să cred cât de uşor a fost! Cât de cuminte şi înţelegătoare a fost! Şi eu care mă înarmasem cu atâtea… dar nu-i nimic, am păstrat cărţile (elementul surpriză) pentru retur.

Cum a fost al doilea zbor cu bebeluşul – zborul pe ruta de întoarcere:

Dacă la dus a fost atât de uşor, la întoarcere nu mi-am mai făcut nicio grijă! Am pus din nou în bagajul de mână: măr, câteva bucăţi de morcov, ardei kapia (tăiate fâşii), apă, ura şi la gară aeroport! De această dată, Ingrid ştia povestea cu norii cei albi şi pufoşi, bla bla, aşa că am scos cărţile cele noi la înaintare. Am avut două (pe ambele le-am luat de la Alina, care a fost o minunată şi o drăguţă pentru că mi le-a adus fix înainte de plecare, ca să avem „materiale ajutătoare”. Chiar ne-au fost de folos pe acest zbor şi vă sfătuiesc să luaţi şi voi cărţi – aici vedeţi ce mai are Alina disponibil, că tot e foarte amabilă şi săritoare. Puteţi povesti pe baza imaginilor, puteţi imita animale – cu siguranţă vor stârni curiozitatea copilaşilor şi timpul va trece altfel). Ei şi surpriză: la un moment dat a şi adormit! Vreo oră aşa, ca să se trezească plângând la un anunţ al pilotului. Volumul dat prea tare a speriat-o, micuţa, aşa că a plâns. După ce s-a liniştit s-a mai uitat un pic pe geam, am mai povestit despre şoriceii din carte, a mai ros ceva şi… bonjourrrrrr, Bucureşti!

Sfaturi pentru prima călătorie cu avionul cu bebeluşul:

1. NU fiţi stresate. Copilul simte şi prea din starea voastră! E un zbor, ce se poate întâmpla? Aveţi apă, mâncare, o jucărie, o carte. Puteţi ieşi la plimbare pe culoare în ultimă instanţă.
2. Aşteptaţi ca toată lumea să urce, deşi familiile cu copii au prioritate. E mult mai ok ca bebe să mai alerge un pic în spaţiul acela, decât să staţi pe scaun până urcă şi aşează toată lumea bagajele etc. Aeronava nu va pleca fără voi, dacă sunteţi la poartă, fiţi fără griji!
3. La aterizare şi la decolare alăptaţi copilul sau daţi-i să bea apă. La noi nu a vrut, însă a deschis guriţa de fiecare dată când am rugat-o pentru a spune un mare „-Aaaaaaaaaaaaa!” (egalizarea presiunii)
4. Zâmbiţi pasagerilor şi însoţitorilor de bord. Mai ştiţi când vă spuneam cât de tare ne apropie zâmbetele? Apropo de însoţitori: teoretic, ar trebui să vă dea o jucărie pentru cel mic. Practic, asta se poate întâmpla sau… nu. Noi am primit la retur, nu la dus. Puteţi întreba dacă au ceva pentru copil.
5. Pregătiţi-vă un rucsac cu cele necesare. Spre exemplu, eu am avut în rucsacul meu o punguţă tip zip. Acolo am pus: trei scutece, un pachet mic de şerveţele umede, un gel antibacterian, un body şi un pantalon de schimb, o baveţică. Am mai avut într-un buzunar şi câţiva saci de gunoi (pentru haine murdare, gunoi etc).  Rucsacul acesta a stat sub scaunul din faţă, pentru a fi uşor accesibil.
   De asemenea, mai ales în cazul copiilor mici, luaţi o aleză sau scutec pe care să puneţi copilul cât îl schimbaţi. Puteţi face asta la toaletă – nu e foarte mult loc, dar vă veţi descurca.
6. Îmbrăcaţi copilul cu hăinuţe adecvate. După cum ştiţi, temperatura din aeronavă poate fi destul de neplăcută. Cel puţin mie îmi este des frig (mai ales pe zborurile lungi). De aceea, puneţi la îndemână un hanorac pufos şi şosete.
   Dacă aţi uitat sau dacă tot e frig, nu e bai, puteţi cere şi însoţitorilor de bord pătură sau pernuţă, dacă vrea copilul să doarmă şi i-ar fi mai comod.
7. Calculează timpii cu maaaare generozitate. Dacă teoretic trebuie să fii cu două ore înainte de zbor în aeroport, fii acolo cu trei ore înainte. Nu poţi şti cum te opreşti pe drum cu cel mic. Poate plânge, poate trebuie schimbat (iar!), poate vrea să se uite la ceva.
8. Încearcă să pleci la drum cu un copil odihnit. Asigură-i nevoia de hrană, iubire, odihnă: pune copilul pe primul loc, mai ales dacă e vorba de o nouă experienţă. Explică-i ceea ce se întâmplă, pregăteşte-l. Vorbeşte-i despre avion, despre cum zboară, unde zboară etc.
9. Dacă vă faceţi voi check-in-ul, fiţi atenţi la locuri. Alegeţi sau cereţi locuri alăturate! La zborurile lungi eu prefer să stau la culoar, pentru a mă plimba mai mult, pentru a face un pic de gimnastică.
   Dacă e zbor lung, luaţi mâncare şi apă extra, nu ştiţi ce situaţii se pot ivi. Da, puteţi cumpăra orice de oriunde, dar dacă aterizaţi la două noaptea să spunem, e posibil ca magazinele din zona de transit să fie închise…
10. Aş extrapola 8 spunând că nu e nevoie să cărăţi toată casa după voi. Am văzut părinţi cu aparate de preparat la abur, cu căni, căniţe şi alte acareturi în bagajul de mână – Doamne Iisuse cel Mare! Oameni buni, nu aveţi nevoie de trei feluri de căni pentru un zbor de trei ore. Nu mai cocoloşiţi copiii – ei trebuie să înveţe să bea apă din orice pahar! Ok, înţeleg, are o sticlă preferată. O luăm pe aia, dar nu luăm 10 variante. Poate sunt eu mai relaxată, dar sincer, cred că un iaurt găseşti oriunde ca să îi dai să mănânce. Un cartof fiert, un morcov fiert… Şi dacă îi e sete, da, bea din paharul de plastic, că nu tuşeşte.
    Noi trei am avut un bagaj de cală (23 kg); eu un rucsac de mână (în al meu era şi al ei pus) şi sistemul de purtare, iar el o valiză mică (tot bagaj de cabină) pe care am plimbat fata – şi asta pentru 10 zile. Fără genţi, gentuţe, sacoşe şi sacoşele. Şi am avut haine curate zilnic, am mâncat zilnic… serios 😉
11. Dacă suspectaţi copilul de vreo boală, mergeţi înainte la medic. De asemenea, faceţi asigurare de călătorie.
12. Bucuraţi-vă de vacanţă! În sfârşit, aţi schimbat decorul!

Cum ne-am distrat în vacanţa din Elveţia urmează să vă spun într-un articol următor. Dar până atunci, vă invit să ne spuneţi şi voi sfaturi şi experienţe legate de primul zbor cu avionul al bebeluşului. Cum a fost?

Cu zâmbet să vă fie ziua!