Cum şi cu ce spălăm hainele bebeluşului?

Am fost crescută cu ideea că hainele trebuie iubite şi îngrijite. Nu este nicio ruşine să ai o cămaşă cusută, important este ca ea să fie curată. Ştiţi, în vremea în care eram eu mică nici nu erau atâtea magazine şi variante de produse, nici nu prea îşi permiteau ai mei să ne cumpere haine toată ziua bună-ziua. Poate de aceea mi se inoculase atât de bine ideea asta şi poate că de aceea am cumpărat în neştire hăinuţe pentru domnişoara Fundiţă. Măcar ea să aibă, dacă noi nu am avut posibilităţi.

Oricum, la câte drăgălăşenii există pe piaţă, cum să te abţii? Atâtea pisicuţe, atâtea body-uri cu mesaje haioase, atâtea culori… nu cred că mi-am luat mie în ultimul an cinci haine. Ei, însă, i-am luat pe puţin un sac. Şi pentru că toate mi-s dragi şi pentru că vreau să le îngrijesc cât mai bine, am încercat diverşi detergenti de pe piaţă pentru a scăpa de petele care au apărut odată cu autodiversidicarea ei (introducerea alimentelor solide). Detergent pudră, lichid, pernuţe, tot felul de soluţii pentru pete,… le-am luat la rând pentru a vedea ce poate fiecare.


sursa foto

Citeşte mai departe… “Cum şi cu ce spălăm hainele bebeluşului?”

Amintiri din epoca de aur: cuvintele “caca” şi “câh”

Mai în glumă mai în serios titlul articolului de astăzi, amintiri din epoca de aur. Dar vreau să vorbim despre mult prea des-auzitele cuvinte “caca” şi “câh”.

La o simplă vizită într-un parc, de exemplu, nu ai cum să nu auzi măcar unul dintre cele două cuvinte. Măcar de trei ori. De obicei spuse de persoanele un pic mai în vârstă: bone, bunici. Dar nici cu unele dintre mămicile mai tinere nu mi-e ruşine, vorba aia. Şi ele tot aşa le “explică” celor mici că nu au voie să pună mâna pe ceva.

-Nu pune mâna pe aia, Gigel, că e caca! Lasă jos! Jooooooooooos!

Gigel, săracu’, după ce aude de cinzeci de ori asta, lasă jos. Probabil în mintea lui, jumătate din ce vede pe jos e “caca” şi “câh”. Vouă vi se pare normal lucrul ăsta?

Dar vă întreb eu pe voi: de ce nu i-ai spune frumuşel lui Gigel:


sursa foto: pixabay.com

Citeşte mai departe… “Amintiri din epoca de aur: cuvintele “caca” şi “câh””

Naşterea în apă la maternitatea Eva din Braşov

Am născut în noiembrie 2015 în apă, la maternitatea Eva din Braşov. M-am hotărât la acest tip de naştere de când am aflat că sunt însărcinată. Auzisem eu poveşti şi mi se părea ceva altfel, ier eu sunt un magnet pentru altfel. Mi-am ales un doctor aici în Bucureşti, care să îmi urmărească sarcina, dar am contactat maternitatea Eva din Braşov pentru detalii. Apoi am stat liniştită bucurându-mă de tot ce trăiam. Între timp am tot citit, văzut filmuleţe cu naşteri în apă, am făcut şi puţină terapie/hipnoză ziceam eu, pentru a fi cât mai relaxată atunci. Spre a doua jumătate a sarcinii am cunoscut şi medicul de la Braşov, dr. Aurel Ionel, care mi s-a părut mereu foarte haios şi relaxat. Am vizitat maternitatea Eva, mi-a povestit că el lasă femeia să nască în ritmul ei, fără grabă, că are o echipă care îl ajută, că voi putea alege la final dacă expulzia va fi tot în apă sau pe uscat. I-am pus toate întrebările care îmi traversau mintea de femeie gravidă şi mi-a răspuns cu haz şi răbdare. Îmi plăcea din ce în ce mai mult de medic, pentru că mă făcea mereu să plec încrezătoare în corpul meu şi în faptul că naşterea este un proces natural.

Când a venit momentul, într-o zi de 3 noiembrie, l-am sunat şi i-am spus cam ce simţeam (contracţii neregulate), iar el mi-a spus să pornesc spre Braşov. Bagajul era pregătit deja şi el conţinea doar ceva hăinuţe mai groase pentru ieşirea din maternitate. Restul, orice ar fi fost necesar, urma să primesc la maternitatea Eva.

Am plecat cu soţul care urma să mă asiste la naştere spre Braşov. Aveam contracţii suportabile, aşa că râdeam, glumeam şi chiar am oprit şi la un supermarket ca să luăm ceva de mâncare, pentru ca eu să am putere pentru ce va urma. Ajunşi acolo, am semnat ce era de semnat, m-a văzut medicul de gardă: colul era jos şi deschis, aşa că s-a decis să rămân la spital. Soţul a plecat să mănânce la MC. Am mers în rezervă – totul foarte curat, modern, – iar acolo mă aştepta o minge mare de fitness, care să mă ţină ocupată în timpul travaliului.

sursa foto

Citeşte mai departe… “Naşterea în apă la maternitatea Eva din Braşov”

Mamei care…

…A născut natural. A durut, nu e aşa? Şi cu toate astea, ai reuşit să duci travaliul la capăt! Ţi-ai auzit minunea plângând şi ai mers pe picioarele tale, încet, dar sigur, să o alăptezi la câteva ore după naştere. Eşti o mamă bună! Eşti o Super-Mami!
…A născut prin cezariană. Multe săptămâni după ai avut înţepături şi nu ai putut să te apleci. Însă ai uitat numărul calmantelor necesare şi ţi-ai ţinut puiul în braţe de îndată ce te-ai refăcut un pic. Eşti o mamă bună! Eşti o Super-Mami!

…A reuşit să alăpteze exclusiv. Şi încă o face, deşi o dor sânii şi se trezeşte de douăzeci de ori pe noapte. Eşti o mamă bună! Eşti o Super-Mami!
…Îşi hrăneşte copilaşul cu lapte praf. Nu e aşa că e minunat că există laptele praf pe lume? Te ajută să îţi creşti puiul mare. Eşti o mamă bună! Eşti o Super-Mami!


sursa foto: pixabay.com

Citeşte mai departe… “Mamei care…”

12 activităţi pentru bebeluşi de 12 luni+

Cine nu are nevoie de un moment de respiro? Fie că vrem să bem o cafea, să punem rapid un ou la fiert, să spălăm vasele – sunt zile în care avem nevoie de un moment în care bebeluşul este ocupat. Cuuuum aşa, să fie ocupat şi să nu stea agăţat de pantalonii noştri? Şi eu m-am mirat, însă la un an şi aproape două luni, am reuşit performanţa de a face lucruri în timp ce domnişoara Fundiţă este ocupată!

Cum ţin eu bebeluşul ocupat? Îi dau de treabă! Uneori merge, alteori nu. Însă ce e clar e că trebuie să încercaţi şi voi. Poate veţi fi surprinse să vedeţi că bebeluşul vostru e captivat de ceea ce face şi că aveţi un moment în care puteţi să vă beţi cafeaua. Caldă!

Iată cum o ţin eu ocupată pe fetiţa mea şi care sunt cele 12 activităţi pentru bebeluşi de 12 luni+, curioşi şi activi pe care vi le propun:

  • lipesc bileţele colorate (stick notes) pe mobilă. Cum le vede, cum se apucă să le dezlipească şi să le studieze! Le lipesc în mod diferit, pentru ca ea să se prindă singură că trebuie să le ridice, să le desprindă din stânga, din dreapta etc. Cu acest “joc” am început de pe la zece luni şi are succes şi acum!
    Citind în bolul meu de cristal, prevăd că o să mă ajute şi să o învăţ culorile; aşa că vă sfătuiesc să aveţi aşa ceva în casă.

Citeşte mai departe… “12 activităţi pentru bebeluşi de 12 luni+”

Ce mănâncă bebeluşul meu: Supă cremă de linte

Sunt maaare fană supe, ciorbe şi borşuri. Aşa am fost crescută, aşa că nu prea există săptămână în care să nu gătesc măcar un fel de mâncare din aceasta. De aceea, fetiţa mea e învăţată şi îi includ destul de des aşa ceva în meniu. Pentru că astăzi am făcut o supă cremă de linte care a ieşit delicioasă (dovadă stă castronelul ei gol, precum şi cum arăta domnişoara autodiversificată după), am zis că ar fi o idee bună să vă scriu şi vouă cum fac eu supă cremă de linte.

Ingrediente necesare şi reţeta pentru supă cremă de linte:

  • 200 g linte roşie (eu am de la Solaris);
  • o ceapă medie;
  • un morcov;
  • jumătate de dovlecel;
  • doi cartofi micuţi;
  • o foaie de dafin;
  • sare; (dacă bebeluşul are peste un an)
  • un pic de mentă uscată;
  • un pic de piper;
  • un ardei kapia – dacă aveţi copii mici, nu puneţi, din cauza pieliţei ardeiului;
  • apă cât să acopere.

Citeşte mai departe… “Ce mănâncă bebeluşul meu: Supă cremă de linte”

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...