Povestea merge mai departe! Azi vorbim despre cum arată burtica la 30 de săptămâni şi cum ne mai simţim. Ca de obicei, am şi poze cu burtica, aşa că haideţi la poveşti 🙂

Cel mai important lucru pe care vi-l pot spune este că bebeluşul nostru a început să sughiţe. Prima oară am simţit la 29 de săptămâni, iar acum la 30 de săptămâni, e un lucru care se întâmplă zilnic. Odată cu sughiţul vine şi marea foială – probabil nu îi prea place în mod deosebit această contractare a diafragmei. Nu aveţi de ce să vă faceţi griji, bebeluşul nu suferă cu absolut nimic. Cum îţi dai seama că bebeluşul tău sughiţă? O să vezi că burtica se ridică ritmic şi mişcarea este mai scurtă decât atunci când loveşte. Şi bineînţeles că tati poate auzi ceva-ceva dacă lipeşte urechea de burtica săltăreaţă!

Trecând peste acest fapt care o să vă amuze, trebuie să vă spun că de prin săptămâna 28, burtica începe să crească văzând cu ochii. Pielea începe să usture şi e posibil să experimentaţi mâncărimi (cum mi se întâmplă mie). Mâncărimile şi usturimile vin ca urmare a faptului că pielea începe să se întindă şi dacă nu aţi folosit până acum uleiuri şi produse de hidratare, acum este imperios să începeţi să o faceţi! (În articolul Cum prevenim şi cum tratăm vergeturile povestim mai pe larg despre acest subiect şi aflaţi şi ce folosesc eu). Nu vă scărpinaţi, faceţi mai rău! Mai bine aplicaţi produse pe piele şi masaţi uşor. Pe mine mă linişteşte şi mă trezesc şi noaptea pentru a folosi uleiul!

Cum arată burtica mea la 30 de săptămâni (7 luni şi jumătate):

Cum mă simt la 30 de săptămâni de sarcină şi ce am mai făcut de când am scris ultimul articol de acest tip (cum arată burtica la 26 de săptămâni de sarcină):

Cum mă simt la 30 de săptămâni de sarcină şi ce am mai făcut de când am scris ultimul articol de acest tip (cum arată burtica la 26 de săptămâni de sarcină):

Despre mâncărimile pielii v-am spus mai sus, însă trebuie să vă spun şi că arsurile sunt din ce în ce mai prezente (din păcate). Zilele acestea au fost atât de rele, încât după ce am încercat cu apă minerală, lapte rece (care dădeau roade înainte), am luat un Rennie şi m-am liniştit.

De asemenea, cu burtica din ce în ce mai mare, mi-e greu să mă dau jos din pat, să mă leg la şireturi, obosesc mai repede (deşi tot pe scări urc la metrou!), respir uneori mai greu. Bebeluşul nu prea agreează dacă dorm pe partea stângă, deci noi dormim pe dreapta. Oricum ar fi, eu o simt în stânga şi cred că e aiurea să o ţin în cap :)). De aici şi foiala ei prin care îmi transmite că aş face bine să schimb poziţia.

Cârceii sunt şi ei prezenţi doar în anumite poziţii sau când mă întind, deci evit să fac asta.

Cum arată burtica la 30 de săptămâni şi cum ne mai simţim

Am fost la târgul de bebeluşi de la Romexpo Baby Boom (cred că se numeşte) luna aceasta şi am luat o mulţime de lucruşoare: cădiţă, masă de înfăşat, scutece textile, ser fiziologic, cremă pentru sâni, pompă pentru sâni, o rochiţă de alăptat, biberoane, prosopel de baie cu glugă, suzete, pernă pentru alăptat (şi dormit! Mi se pare foarte utilă şi comodă în acest moment) şi alte mărunţişuri. Uşor uşor începem să le adunăm. Probabil veţi spune că ne-am grăbit, că poate bebe nu va vrea suzetă, însă am preferat să le ştim acolo. Oricum, e bine că acum găsim lucruri uşor şi că se mai pot lua şi ulterior. Mai mult, am testat sistemele de purtare şi sunt super încântată de ele. Cu siguranţă vom lua aşa ceva! La cărucioare ne-am uitat, însă nu ne-am hotărât. Vă sfătuiesc să mergeţi la astfel de târguri dacă aveţi ocazia, e mare lucru să le vedeţi pe toate grămadă. Preţurile au fost bunicele, unele articole reduse bine.

În ceea ce priveşte bebeluşul, deşi va mai creşte destul de puţin în lungime până la naştere, mai are de acumulat grăsime. Pielea deja are tentă rozalie, deci nu mai este translucidă, iar bebe devine din ce în ce mai durduliu. În a 30a săptămână de sarcină, bebeluşul are în jur de 1,5 kg (depinde de fiecare bebeluş în parte, nu uitaţi!). Îşi suge degeţelul, sughiţă, visează (oare la ce?) şi se pregăteşte încet încet să se poziţioneze către ieşire :). Este posibil ca mami să experimenteze şi bufeuri de căldură, să transpire mai mult – mie nu mi s-a întâmplat (încă) asta.

În ceea ce priveşte sănătatea şi urmărirea/evoluţia sarcinii mele, iau în continuare două no-spa pe zi şi Elevit. În săptămâna a 28a am mers la medic şi mi-a descoperit o uşoară tahicardie (adică inima îmi bătea mult mai rapid decât limita maximă), însă a fost ceva de moment probabil. Am făcut toate analizele şi au ieşit foarte bine. De asemenea, am discutat şi cu medicul despre testul de diabet gestaţional. În România nu este obligatoriu, iar eu nu l-am făcut, pentru că nu există factori de risc. De acum va trebui sa revin la medicul de familie pentru concediu.

Cam atât am avut de transmis! Deja încep să îmi doresc să nasc cât mai repede, pentru că pe lângă faptul că mă simt din ce în ce mai grea, sunt curioasă cu cine va semăna bebeluşul. Va fi blondă ca mine sau brunetă ca tati? Cum va fi prima întâlnire, primul sentiment? Abia aştept!

Până atunci, vă invit să îmi spuneţi în comentarii cum vă mai simţiţi voi. Sarcină uşoară tuturor!