Monthly Archives

ianuarie 2018

Am născut la maternitatea Polizu din Bucureşti de două ori, în 2014 şi 2016, vara. Bagajul l-am avut pregătit de prin săptămâna 30 la prima sarcină, iar la a doua de prin săptămâna 36-38. Am preferat să am de toate cu mine ca să nu fiu nevoită să chem pe cineva să îmi aducă… repede. Voi începe prin a vă spune ce a conţinut bagajul meu de spital. Am avut aşa: trei cămăşi de alăptat (imediat după naştere mama transpiră mult şi trebuie să se schimbe des), un prosop mediu

Ştiţi voi sfaturile alea pe care deşi nu le ceri, curg şi iar curg spre tine? Brusc şi deodată, ca o vijelie, ca o tornadă care invită la dans nebunesc conexiunile nervoase din creier, pentru ca ţie să îţi fie aproape imposibil să nu scoţi fum pe nări. Uneori dai o replică tăioasă, alteori explici cu frumosul, alteori… pur şi simplu te resemnezi şi zici şi tu “da, da, da“, dar spui ca sfătuitorul de serviciu şi  faci ca tine. Toţi sunt experţi: de la vecina cu care te întâlneşti

Azi vă invit la cumpărături de haine pentru bebeluşi! Ideea acestui articol mi-a venit acum ceva timp, când eram într-un magazin cu produse pentru copii şi aşteptam la o coadă. În faţa mea erau o doamnă şi fiica ei care urma să boteze. E, cele două aveau un braţ de hăinuţe pentru bebeluşul de două luni şi povesteau cum le vor combina: pantalonaşii aceştia albi, maioul bleu, jacheţica cu Mickey… Am ascultat ce am ascultat, şi am făcut un lucru pe care de obicei nu l-aş face. Pur şi simplu

De când am descoperit această reţetă de budincă de griş cu fructe, am făcut-o de cel puţin zece ori. Pentru că nu conţine zahăr, este delicioasă, are muuulte fructe, arată demenţial, se face rapid şi poate fi consumată şi a doua zi (dacă rămâne). Aşadar, dacă vă întrebaţi ce mănâncă bebeluşul meu mâine dimineaţă, vă spun căăăă avem din nou pregătită o budincă de griş cu fructe. Ingrediente necesare: 150 gr griş 1 litru lapte 2 ouă o păstaie de vanilie 50 g unt/două linguri de unt de cocos fructe

Mă uitam că au trecut luni bune de când nu v-am mai scris despre evoluţia domnişoarei Fundiţă. A împlinit un an şi şase luni şi e musai să vă mai spun cum ne înţelegem, nu? Nu de alta, dar m-aţi mai întrebat despre asta prin mesaje şi pe Facebook, aşa că uite, îi dedicăm un articol. Copilul la un an şi şase luni este plin de energie. Ţopăie, sare, aleargă, merge pe vârfuri, dă pupici. Şi câte şi mai câte… Dar am ales câteva aspecte importante şi voi scrie punctual

Sunt zile în care cineva – nu spui cine – vine şi îmi trânteşte papucii în braţe. Că stau la masă (după ce mănâncă ea, fuge la joacă, iar eu pot să mănânc în tihnă pâine cu miere, ciocolată sau unt de fistic cu banane – lucruri interzise bebeluşilor), că fac o fotografie, că mă dau cu o cremă… nu conteză. Mesajul e clar: trebuie să plecăm afară! Aşa că vreau, nu vreau, mă conformez. Şi asta mă face în acele zile să fiu pe fugă. Serios! Stau acasă toaaaaaată

Uite, ai numărat cu cei dragi ultimele secunde din 2017. 10… 9… 8… 7… 6… 5… 4… 3… 2… 1… şi pac! A venit ca un tăvălug 2018. De fapt, stai. Acum eşti mami, aşa că poate că nu ai reuşit să mergi la vreo petrecere fancy şi poate că ai numărat în gând ultimele secunde ca să nu trezeşti copilaşul. Sau poate că nici pijamaua nu ai apucat să ţi-o schimbi. Sau poate că mă citeşti cât încălzeşti apa pentru formula, la ora 4 dimineaţă. Sau poate că pui