De ce am cumpărat eu trei cireşe din piaţă

Da, aţi citit bine: trei cireşe. Nu kile, ci bucăţi. Şi chiar vreau să vă spun de ce am cumpărat eu azi trei cireşe din piaţă, ocazie cu care vreau să vă şi anunţ că m-am făcut a dracului (vorba poeziei).

Se făcea că venise iunie şi piaţa era pliiiină de cireşe. Ca în (aproape) fiecare zi, am luat-o pe domnişoara Fundiţă şi hai în piaţă, la cireşe şi căpşune proaspete. Şi la roşii. Şi la castraveţi. Şi la varză. Şi la o gogoaşă de aia bună, bună, pe care o face pe loc o tanti tare drăguţă (trebuie să o încercaţi!). Numai că azi, faţă de alte dăţi, am plecat cu maşina, pentru că voiam să cumpăr mai multe.

Am ajuns în piaţă, Ikki foarte bine dispusă, am căscat gura pe acolo şi după ce am inspectat oferta, hai să şi cumpărăm cele necesare. A văzut caise – am cumpărat jumătate de kg. I-am dat, a întins o caisă pe ea, a râs, a vrut şi căpşune, hihihi şi hahaha, baveţica ei albă era deja roz cu picăţele galbene. Eu, în spatele căruţului, mâncam fără regrete o gogoaşă de aia pe care o pomeneam la început. Am dus toate la maşină şi când să plecăm, ce să vezi: mi-am amintit că nu am luat cireşe. Păi se poate?! Hai înapoi la cireşe, dar de data asta am luat-o în sistem. Găsim cireşe (nu că ar fi fost greu), ne punem la rând. Întreb: “-Fiţi drăguţă, pot lua o cireaşă pentru copil?”

-Da, ia o cireaşă.

Bun, am stabilit din start că e ok şi că ne şi tragem de şireturi, aşa că i-am luat fetei o cireaşă. Am scos sâmburele şi i-am dat Fundiţei să roadă până ne-a venit rândul.

– Vreau trei kilograme, vă rog (că doar nu le duceam în spate de data asta).

Între timp, domnişoara Fundiţă a înşfăcat cu mânuţa ei pufoasă două cireşele roşii, care arătau delicios. Dă să bage la guriţă. O văd:

– Hai mă mami, altă cireşică? Să nu o dai şi pe asta pe tine, te rog.

Doamna care vinde intervine:
– Păi i-ai mai dat una, iar ia? Nu îi pun acu’ trei kile? Să ia din pungă! Ia zi, facem până la sută, ca să fie rotund?

Pfoaaa, mi-a picat faţa. Deci copilul meu a luat trei cireşe de pe tarabă şi eu am fost apostrofată pentru asta. Bun, nu trebuia să ia, dar e copil, ce să îi fac? Să îi leg mâinile? Putea să îmi pună cu trei cireşe mai puţin, să îmi spună altfel că o deranjează…. Îi răspund dUamei care vinde:

– Doamnă, ştiţi ceva: ia vă rog să îmi cântăriţi trei cireşe. Le plătesc, nu e o problemă.

– Hai doamnă, faci mişto dă mine?

– Nu, serios. Îmi daţi, vă rog frumos, nu trei kilograme, ci trei cireşe pe care le-a luat fetiţa.

– Eşti nebună… Păi cât costă trei cireşe?!

Râd, ignorând insulta. Mă scotocesc peste tot, îi las 50 de bani pe tarabă, îi mulţumesc pentru amabilitate şi plecăm mai departe. Parcă un leu pentru trei cireşe mi s-a părut cam mult.

Evident că am luat din altă parte, iar domnişoara Fundiţă a primit cadou cerceiuşi din cireşe. Şi multe zâmbete. Şi de la o bunicuţă asigurarea că o va bate mami acasă, că uite ce tare s-a murdărit…

Mie mi s-a părut amuzantă întâmplarea asta. Vouă? Cum aţi fi reacţionat în cazul acesta?

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Comments

comments

7 thoughts on “De ce am cumpărat eu trei cireşe din piaţă”

  1. Ah, ce mi-ar placea sa ii pot da si eu toate fructele! Mandruta a avut o reactie la banana, asa ca-s putin tematoare si nici nu cred ca se descurca inca la fructe mici… Poate mai spre sfarsitul verii om mai prinde capsunele si creste si rezistenta ei la alergii.

  2. Pe mine mai tare ma enerveaza aia cu “hai sa rotunjim pana la 100”. De ce, daca eu am nevoie de 3 kg de cirese? De ce pe banii mei? De ce sa iau eu mai mult daca de atat am nevoie, de ce sa se strice la mine in frigider si sa arunc?
    Ai facut foarte bine legat de cele 3 cirese. Probabil Doamna era suparata ca au mai fost si altii care au luat de pe taraba, dar totusi tu ii faceai ceva vanzare.

  3. Eu îi lăsăm cireșele acolo și plecam cu totul. Sau plecam ci cele doua cirese cu tot. Nici 50 de bani nu îi dădeam.

    Piața pe care o frecventăm noi este altfel. Aici vânzători nu știu cum sa atragă copilul. Ne invită la degustat, nu cerem noi. Pe sistemul, cuceresc copilul, cumpara părintele. 😉

    1. De obicei si noi primim fructe gratis 😀 😀 iar oamenii sunt foarte draguti cand vad bebelusa. Insa fiecare padure are uscaciunile ei… :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *